Muzeul Casa Ceaușescu

Clădirea aceasta era reședința familiei Ceaușescu, Nicolae și Elena, cel care a fost șeful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la Revoluția din 1989.

Scurt istoric

Palatul Primăverii, cum i se mai zice, a fost construit în perioada anilor 1964-1965 ca reședință pentru liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, însă acesta nu a apucat să locuiască aici. Palatul a fost proiectat și construit de către Trustul Carpați, cea mai mare companie de construcții civile din Republica Socialistă România. Construcția a fost finalizată la o lună după moartea acestuia. Când poziția a fost preluată de către Nicolae Ceaușescu, acesta a cerut arhitecților să dubleze suprafața clădirii și să o modifice după placul lui și al soției sale. Meșterii care a făcut posibile dorințele celor doi soți aufost arhitectul Aron Grimberg-Solari, designer al mobilierului reşedinţei și arhitectul Robert Woll și inginerul peisagist Teodosiu. Astfel modificarea palatului s-a făcut, între anii 1970-1972, devenind o clădire cu o suprafață de 5.000 mp. Palatul are peste 150 de încăperi. 80 de încăperi sunt împărțite la parter și etaj (spre vizitare sunt disponibile 40 dintre acestea) iar vreo 88 de încăperi se află în subteran.

De-a lungul șederii familiei Ceaușescu palatul a fost vizitat de renumite personalități precum:

• Charles de Gaulle – general și politician francez;
• Richard Nixon – președintele Statelor Unite între 1969 și 1974 (al treizeci și șaptelea);
• Fidel Castro (Fidel Alejandro Castro Ruz) – revoluționar cubanez.

Chiar după revoluție, oamenii au intrat cu forța în casa șefului de stat însă nu au distrus nimic, ci doar au luat ce aveau nevoie: mâncare, electrocasnice și haine. Ulterior, casa familiei Ceaușescu a devenit o vilă de protocol, unde erau primite delegații importante din țară și din străinătate.

Viața familiei Ceaușescu demnă de muzeu

Din anul 2016 Casa Ceaușescu devine muzeu și se deschide publicului larg. Exteriorul casei este unul obișnuit, cu nimic mai special decât casele din cartier. Însă ce oferă unicitate și splendoare acestui loc este interiorul impresionant.

Soții Ceaușescu au ținut la mândria țării, ceea ce s-a văzut și în casa acestora. De ce spun asta? Ei bine, 80% din obiectele din casă provin și sunt făcute în România: marmură de Rușchița, perdele de Pașcani, covoare de Cisnădie, candelabre de la Mediaș, iar mobila fiind sculptată în esențe de lemn românesc (nuc, stejar, paltin, cireș). Restul de 20% au fost obiectele primite cadou de la omologii săi sau ce achiziționau în multele călătorii.

Parterul Casei Ceaușescu

Apartamentul lui Valentin, Camera de zi a Ceaușeștilor, sufrageria și camera de mic dejun și biroul lui Nicolae Ceaușescu, salonul de SPA și Wellness, piscina interioară și grădina de vară.

Apartamentul fiului cel mai mare, Valentin a fost realizat în stilul Renaștere compus din dormitor, cameră de zi și baie. Pereții au tapet de mătase din Buzău, candelabre din cristalul de la Mediaș, covoarele sunt fabricate la Cisnădie dar unul dintre ele este primit de la sahul Iranului, Pahlavi. În urma vizitei sale, Charlles de Gaulle a adus ca dar câteva obiecte de porțelan și tapiserie ce se află în acest apartament.

Camera de zi este una dintre cele mai spațioase încăperi din casa Ceaușescu. Camera are o deschidere spre terasa grădinii interioare. Aici se află și un șemineu, însă era doar pentru decor deoarece soții Ceaușescu se temeau să nu fie otrăviți cu gaz puse prin horn. Candelabrele și oglinda sunt din cristal de Murano. Mobilierul din această cameră a fost realizat la Heliade iar picturile sunt pictate de către Camil Ressu. Tot aici se afli și un televizor color, care nu a fost produs în Uniunea Sovietică ci în Olanda. Familia Ceaușescu avea aici și un pian însă nimeni nu cânta la el, era doar de decor.

Sufrageria și camera de luat mic dejun au mobilier din nuc realizat la Heliade. Tapiseriile cu doi păuni au fost realizate la Cooperativa fondului plastic – păunii erau păsările preferate ale soților Ceaușescu, de aceea au și adoptat o pereche. Chiar și astăzi urmașii acestora se plimbă în curtea muzeului.

Biroul lui Nicolae Ceaușescu are pereții acoperiți cu lambriuri din lemn iar pe aceștia se află tablourile pictorilor români: Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Camil Ressu. Toate tablourile au aceeași temă – țărani și satul românesc. Mobilierul este din nuc de la Heliade iar vitrinele sunt pline de porțelanuri primite de la regina Elisabeta a Marii Britanii. De asemena, aici se află și cadourile de la liderul Zairului (Congo) Mobutu Sese Seko și de la Kim Ir Sen. Nicolae Ceaușescu a fost mare iubitor de șah, de aceea aici se află și piesele de șah făcute la comandă – țărani ca pioni, Mircea cel Bătrân ca rege și Regina Mari ca regină. Tot aici se află și un șah electronic primit de la Leonid Brejnev, președintele URSS.

Salonul de SPA și Wellnes are jacuzzi, saună, cameră de bronzat, aromaterapie, frizerie și coafor. Aparatele ce se află aici au fost aduse din Germania. În fiecare sfârșit de săptămână veneau aici doi doctori de la Institutul Ana Aslan pentru a-i face tratamente Elenei Ceaușescu.

Piscina interioară are 70 de metri pătrați și era folosită săptămânal de către cei doi soți. Pereții încăperii sunt tapetați cu mozaic monumental reprezentând apa, soarele, luna, pământul și zodiacul. Lucrarea aceasta a fost realizată în doi ani de către artiștii Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu. Pentru realizarea mozaicului de pe pereți a fost nevoie de peste un milion de bucăți de mozaic. De asemena, aici se află și o terasă exterioară, o copie fidelă după terasa lui Fidel Castro.

Grădina de vară cuprinde pavilionul care servea drept loc de luat masa pe timpul verii, grădina propriu-zisă, o pergolă de lemn sculptat și fântâna ce combină elementele mediteraneeane cu elementele românești. Grădina înconjoară tot palatul și are o suprafață de 15.000 de metri pătrați.

Etajul Casei Ceaușescu

Apartamentul lui Nicu Ceaușescu, apartamentul Zoei Ceaușescu, apartamentul de zi al Elenei Ceaușescu, salonul de zi „Louis XIV”, apartamentul comun al soților Ceaușescu, grădina de iarnă, dressing-ul principal.

Apartamentul lui Nicu Ceaușescu este alcătuit din dormitor, cameră de zi și baie, totul în stilul clasicism englez. Nicu era mezinul familiei, de aceea era și rebel având curajul să-și confrunte părinții. Aceasta le spunea în repetate rânduri că poporul nu o duce atât de bine pe cât cred ei. Nicu era prim secretar al Sibiului și urma să fie președintele țării după Nicolae. În timpul Revoluției din 1989 Nicu a fost încarcerat. La închisoare s-a îmbolnăvit de ciroză, de aceea l-au eliberat. A decedat în anul 1996 în timpul operației de transplant de ficat.

Apartamentul Zoei Ceaușescu inspirat de apartamentele Mariei Antoaneta de la palatul Versailles, are dormitor, birou și salon. Salonul are o tapiserie din secolul al XIX-lea în stil baroc, primită cadou de la Charles de Gaulle. Noptierele sunt decorate cu vase orientale decorate cu scene de la curtea imperială din Japonia (cadou de la fostul președinte al Coreei de Nord, Kim Ir-Sen).

Apartamentul de zi al Elenei Ceaușescu este în stil Ludovic al XV-lea cu dormitor și cameră de zi. Era locul în care Elena se odihnea ziua, între activitățile de primă-doamnă. Pereții sunt acoperiți cu mătase și motive florale iar mobilierul este făcut la Heliade. Baia este toată în mozaic din Italia. Cel mai impresionant însă este dormitorul care are un pat impresionant cu baldachin și noptiere, fotolii, comode și măsuțe aurite.

Salonul de zi „Louis XIV” a fost folosit numai pentru vizitele liderilor străini. Salonul acesta este o copie după una din camerele de la Versailles. Elementele însă sunt toate produse în România: perdelele de la Pașcani, mătasea de pe pereți din Buzău, șemineul din marmură de Rușchița, candelabrul cu cristale din Mediaș și covorul din Cisnădie.

Apartamentul comun al soților Ceaușescu ai cărui pereți sunt tapițați cu flori are un pat dublu, o măsuță rotundă, două scaune, un fotoliu, două comode și o canapea cu două fotolii. Pe canapea stăteau mereu câinii familiei, doi labradori de care se ocupa strict doar Elena Ceaușescu. În apartament se află un dressing dublu prin care se trecea în baie și în grădina de iarnă.

Grădina de iarnă adăpostește plante exotice încă de pe vremea când casa era locuită de familia Ceaușescu. Grădina era locul preferat al conducătorului statului. Pereții grădinii sunt acoperiți cu mozaic venețian ce înfățișează zeițele belșugului și patru tinere grațioase ce reprezintă cel patru anotimpuri. Această operă de artă a fost realizată de către Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu.

Dressing-ul principal poartă numele și „La cuci” datorită păsărilor desenate pe ușile șifonierului. Dressing-ul este format din salon, cameră de probă și dressing. Dulapurile sunt pline cu hainele originale produse în România, ce au aparținut familiei Ceaușescu. Majoritatea dulapurilor sunt închise pentru a proteja hainele de la deteriorare, însă acestea sunt pline cu haine. Cu toate acestea nu mai sunt toate, o parte dintre acestea au fost vândute la diferite licitații de-a lungul timpului. În presă se scria că soții Ceaușescu purtau o haină și după o aruncau, însă în realitate nu era așa. Purtau hainele ce le plăceau până se rupeau.

Pe lângă încăperile menționate mai sus, casa Ceaușescu găzduiește și o cramă menită pentru relaxare. Aici se retrăgea Nicolae Ceaușescu să bea un pahar de vin. În anii ’80 a fost diagnosticat cu diabet, ceea ce l-a determinat să bea mai rar și doar un pahar de vin sec. Tot aici se află și o sală de cinema foarte spațioasă. Aici toată familia se bucura de filmele lor preferate. Nicolae Ceaușescu era un mare iubitor de filme western.

Iubitori de artă sau doar colecționari?

Casa Ceaușescu cuprinde o colecție impresionantă de tablouri pictate de: George Baron Lowendal, Octav Băncilă, Rudolf Cumpăna, Camil Ressu și Dumitru Ghiață. Pe lângă tablouri se numără un număr mare de tapiserii lucrate manual de artiști români. De asemenea, și mozaicul din casă la care au lucrat manual timp îndelungat artiștii Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu.

De asemenea, aici se încadrează și obiectele de artă primite în dar. În cei 24 de ani în care familia Ceaușescu era la conducere, au primit peste 10.000 de cadouri de la diferiți lideri și personalități importante. Acum aceste obiecte nu se mai află în casa Ceaușeștilor. Cele mai valoroase obiecte au fost expuse în Muzeul de Istorie din București iar restul au intrat în patrimoniul statului.

Unde se află Muzeul Casa Ceaușescu?

Muzeul Casa Ceaușescu este în București, în cartierul Primăverii. Ca să ajungi aici trebuie să traversezi Calea Dorobanților, Piața Charles de Gaulle și Bulevardul Primăverii. Fosta reședință a familiei Ceaușescu poartă numărul 50.

Acum câțiva ani, Casa Ceaușescu era cea mai păzită casă din țară, prin urmare nu oricine avea acces pe lângă ea. În reședință intrau doar cei cinci membri ai familiei și angajații lor, 10 la număr care făceau schimb astfel încât să fie prezenți 5 angajați pe zi. Ocazional, soții Ceaușescu primeau vizite de la oameni renumiți în reședința lor, dar doar oameni aleși.

Clădirea este administrată de către Regia Autonomă de Administrare a Protocolului și Patrimoniului de Stat și se poate vizita alături de un ghid cu o programare în prealabil, deoarece vizitarea se face în grupuri mici de câteva persoane.