Castelul Bran

Castelul Bran este un loc plin de mister și legende, învăluit în negura timpului și în șoaptele strigoilor. Este un loc în care granița dintre realitate și coșmar este încețoșată și unde ororile trecutului par să persiste și în prezent.

Istoric

Situat în inima Transilvaniei, castelul Bran ar fi luat naștere în secolul al XIV-lea. Castelul se află înălțat pe o stâncă abruptă între Măgura și Dealul Cetății, oferind o panoramă extraordinară asupra dealurilor din jur, văii Moeciu și Țării Bârsei.

Primele atestări documentare fiind făcute în anul 1377 de către Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, care le dădea brașovenilor privilegiul de a construi o cetate de piatră la Bran.

În perioada anilor 1419-1424, cetatea Bran devine proprietatea regelui maghiar Sigismund, aliatul lui Mircea cel Bătrân împotriva turcilor. La sfârșitul secolului al XV-lea, cetatea este dată sub administrația unui comitet secuiesc, trecând sub conducerea voievodatului Transilvaniei în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. Mai târziu, în perioada interbelică, castelul a devenit reședința reginei Maria a României.

După moartea reginei Maria, în anul 1938, castelul a fost moștenit de către principesa Ileana. Principesa a locuit și ea împreună cu familia în castelul Bran în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial. Tot atunci, castelul a servit ca spital pentru răniții de război.

După instaurarea regimului comunist, castelul a devenit proprietatea statului. Abia în 1956 a fost amenajat aici un muzeu de artă feudală și istorie, având trei departamente: castelul și patrimoniul familiei regale, vama medievală și secția de etnografie care cuprindea casele tradiționale din parcul castelului.

După restaurările din anii 1987-1993 castelul Bran a intrat în circuitul turistic, iar de atunci este vizitat anual de sute de mii de turiști, atât români cât și străini.

În 2009, Castelul Bran a intrat în administrarea privată, iar de atunci a devenit cel mai popular obiectiv turistic din România.

„Branul este astăzi un mic muzeu plin de comori rare aduse din toate țările; mica lui curte e un vraf de flori, mușcate și călțunași spânzurați de fiecare fereastră. La poale grădini pline de flori au dat din pământ flori în așa mulțime încât sunt în stare să umplu cu ele întreg castelul: răsar pretutindeni în oale uriașe de lut sau în căldurușe și căni de metal și parcă le place să împestrițeze zidurile albe cu boiurile lor înflăcărate: nu e casă să-i fie mai dragi florile decât micul și bătrânul castel al Branului. Noaptea, când toate luminile sunt aprinse, el stă pe cer ca o umbră de basm găurită de sute de flăcări”. – Regina Maria, „Casele mele de vis”, în Boabe de grâu, anul I, nr. 2, 1930, p. 68.

Regina Maria a României și Castelul Bran

Castelul Bran a devenit una dintre reședințele preferate ale reginei Maria, alături de cel de la Balcic. Regina a descoperit Castelul Bran în timpul unei călătorii înainte de Primul Război Mondial. Ea își dorea cu mare dorință să aibă o reședință în Transilvania, iar frumusețea naturală a Branului a cucerit inima și ochii artistici ai reginei noastre.

În toamna anului 1920, Primăria Brașovului era încă sub conducerea sașilor. Existau temeri în rândul românilor că foștii stăpâni ai Castelului Bran vor respinge ideea de a dona castelul și de a-l transforma într-o reședință regală. Tensiunile s-au amplificat și mai mult atunci când a fost dezvăluit faptul că autoritățile locale au oferit castelul împăratului austro-ungar Carol al IV-lea în timpul războiului. Presiunile politice exercitate de comunitatea românească au determinat consiliul orășenesc să voteze o rezoluție favorabilă pentru donație. Astfel, castelul a fost donat reginei Maria, asigurându-i acesteia rezidența dorită în Castelul Bran.
Regina Maria a uscat lacrimile văduvelor și ale orfanilor, i-a încurajat pe cei deznădăjduiți, a oferit ajutor și consolare celor care sufereau și a răspândit binecuvântarea în toate locurile pe unde a mers, câștigând cuvintele inimilor întregii țări.

În momentul în care Regina Maria a preluat Castelul Bran, acesta se afla într-o stare de degradare. Regina a hotărât să restaureze castelul conform stilului modern specific perioadei interbelice. Deși arhitectura castelului Bran era rigidă și nu permitea modificări majore, regina a luat măsuri pentru a adăuga elemente noi. Astfel, s-au construit Casa de Ceai, o casă de oaspeți din piatră, o bisericuță de lemn, case pentru copii și locuințe pentru personal.

Pe lângă aceste adăugiri, regina a creat diverse camere și încăperi în castel, reflectându-i gusturile și preferințele. Printre acestea se numără „Sala Mare” (sufrageria decorată în stilul renașterii germane), „Salonul Galben al Reginei Maria”, „Salonul de Muzică”, „Biblioteca”, „Odaia Tiroleză” a regelui Carol al II-lea și odaia săsească a prințului Nicolae.

Camera Reginei

Regina Maria și comunitatea din Brad

Curtea castelului Bran

Aceste adăugiri și restaurări au contribuit la revitalizarea Castelului Bran și la crearea unei atmosfere speciale care reflecta gusturile reginei și ale membrilor familiei regale.

Regina Maria a manifestat o adevărată pasiune în construirea și amenajarea locuinței de la Bran. Interioarele erau create cu o atmosferă caldă și intimă, fiind încărcate cu mobilier în stil neoromânesc, vase de bronz și aramă, lumânări, statuete sculptate, icoane vechi pictate în lemn, flori preferate și motive românești în arta textilă și ceramică. Toate aceste elemente au conferit încăperilor din Castelul Bran un spirit aparte.

Regina României obișnuia să îmbrace costumul tradițional românesc atunci când se afla la Bran, manifestându-și astfel identificarea tot mai profundă cu identitatea poporului român. Aceasta a fost o expresie a dragostei sale pentru cultura și tradițiile românești, contribuind la întărirea legăturii dintre ea și poporul său.

Această atenție minuțioasă acordată detaliilor și simbolurilor românești a dat viață interioarelor Castelului Bran și a contribuit la crearea unei atmosfere unice, în care Regina Maria se simțea în armonie cu identitatea și valorile poporului român.

La poalele cetății, Regina Maria a creat un parc frumos, în stil englezesc, cu alei sinuoase, terase largi în formă de amfiteatru, bănci de piatră, arcade acoperite de vegetație luxuriantă, fântâni și pavilioane decorate cu vase și statuete. Parcul a fost înzestrat cu pomi fructiferi și plante rare, care au fost aduse din Anglia special pentru acesta. Regina a dorit să fie amenajată și o seră de flori, precum și o grădină de trandafiri, astfel încât să completeze stilul inconfundabil și unic al „stilului reginei Maria”.

Cu aceste adăugiri, parcursul prin Castelul Bran și prin parcul său a devenit o experiență deosebită, îmbinând frumusețea naturii cu elementele artistice și decorative create de Regina Maria. Parcul încântă ochii vizitatorilor cu ale sale promenade pline de eleganță și cu o varietate bogată de plante și flori, subliniind astfel pasiunea reginei pentru frumusețea și armonia naturii.

Arhitectura Castelului Bran

De-a lungul timpului Castelul Bran a fost influențat de diferite schimbări și evenimente istorice. Inițial, fiind o cetate medievală a avut o formă neregulată, alungită de la est la vest, după infrastructura terenului. Zidul de incintă era făcut din piatră brută și, în unele locuri, din cărămizi adăugate ulterior.

Turnul cel mai înalt al cetății, numită donjon, a avut o formă dreptunghiulară și un acoperiș cu o pantă pronunțată. În turn erau câteva încăperi în partea de jos și o zonă de observație în partea de sus.

În afara castelului au fost construite șase deschideri pentru trageri, care ulterior au fost transformate în ferestre. Sub acoperișul donjonului, se păstrează o inscripție în limba latină care amintește de o renovare efectuată în anul 1723.

Partea estică a castelului a fost transformată în încăperi care includeau elemente ale unui posibil drum de strajă, cel puțin parterul. În secolul al XV-lea, datorită nevoilor de apărare împotriva atacurilor turcești, a fost construit un turn rotund. Intrarea în castel se făcea printr-o deschidere situată pe latura de sud, accesibilă printr-o scară mobilă.

În secolul al XVII-lea, au avut loc ample lucrări de restaurare în urma unui incendiu care a distrus o mare parte din castel. Aceste lucrări au inclus adăugarea unui turn de sud, dublarea și îngroșarea zidului de sud și reconstruirea turnului porții.

În perioada de după 1920, când castelul a devenit proprietatea Reginei Maria a României, s-au efectuat lucrări importante de restaurare. Arhitectul Karel Liman a realizat transformări majore, transformând castelul într-o reședință regală de vară. S-au adăugat loggi (coridoare sau galerii, acoperite și deschise către exterior), s-a amenajat o capelă în turnul „pulberariei” și s-au creat șeminee și terase, ca să fie o reședință regală ca la carte.

Cameră din castel

Camera cu arme

Dormitor regal

Cameră din castel

Șemineul din bibliotecă

Cameră cu armura regală

Loggia castelului

Fiecare modificare a adăugat elemente arhitecturale specifice perioadei în care s-au efectuat lucrările, păstrând totuși echilibrul și forma sa caracteristică.

Tunelul secret al Castelului Bran

Tunelul secret din Castelul Bran leagă curtea interioară a castelului de grădina regală. Lungimea tunelului este de aproximativ 40 de metri și ajunge la fântâna veche, de unde era folosit liftul reginei. Prin intermediul acestui lift, Regina Maria putea să ajungă rapid din curtea interioară a castelului în grădina regală și invers.

Fântâna veche, în care era amplasat liftul, a fost săpată în secolul al XV-lea de meșteri sași, iar tunelul orizontal a fost construit în anii ’30, odată cu montarea cabinei de lift. Există și legende care spun că acest tunel a fost săpat în jurul anului 1500 și folosit ca o ieșire secretă din castel. Intrarea în tunel se află lângă Casa de Ceai, unde Regina Maria primea ceaiul din castel printr-un sistem ingenios.

Lucrările de amenajare a tunelului au început în anul 2017 și în 2018, tunelul a fost deschis turiștilor. A fost amenajat un lift care duce călătorii din curtea interioară spre ieșirea prin fântână. Acest traseu este conceput ca un spectacol multimedia care evidențiază momentele importante din istoria Castelului Bran.

Care este legătura lui Dracula/Vlad Țepeș cu Castelul Bran?

Legenda lui Dracula a fost popularizată de un scriitor englez numit Bram Stoker, care a scris un roman celebru numit „Dracula”. În roman, castelul Bran a fost descris ca fiind locuința lui Dracula.

Cu toate acestea, trebuie să știi că Dracula din legendă și personajul istoric Vlad Țepeș nu au absolut nicio legătură, sunt două figuri diferite. Vlad Țepeș a fost un voievod din secolul al XV-lea, cunoscut pentru metodele sale crude de a pedepsi dușmanii. Mai mult de atât, nu există dovezi că el a locuit sau a vizitat Castelul Bran vreodată.

Castelul Bran astăzi

În prezent, în muzeul cu patru etaje puteți admira diverse colecții de mobilier, costume, arme și armuri. În Domeniul Bran se află și Parcul Regal, care include două lacuri, precum și Casa de Ceai, Casa Administratorului și Casa Principesa Ileana.

Pe lângă expoziția în sine a castelului, au fost amenajate câteva expoziții extra:

• Tunelul Timpului – care poartă vizitatorii prin istoria castelului timp de un mileniu.
• Expoziția permanentă “Istoria spaimelor din Transilvania” – sunt expuse toate miturile, superstițiile și activitățile supranaturale din Transilvania.

Castelul Bran este cu siguranță un loc plin de mister și fascinație. Cu o istorie îndelungată și o legătură intrigantă cu legendele lui Dracula, acest castel a devenit o atracție turistică renumită în România. Arhitectura sa impresionantă, amplasarea pitorească și colecțiile sale de exponate fac din Castelul Bran o destinație fascinantă pentru cei pasionați de istorie și de atmosfera medievală.