📌 Rolul cetății era cel de fortăreață de apărare împotriva Imperiului Otoman. Construită la începutul secolului al XVIII-lea, datează de mai bine de 300 de ani. Suprafața cetății este de 110 ha și se întinde sub formă de stea cu șapte colțuri.
Cetatea Albă Carolina a fost construită după planurile arhitectului italian Giovanni Morando Visconti în perioada anilor 1715-1738. Cetatea are trei linii de fortificare cu 7 bastioane, 6 raveline, o contragardă și toate sunt separate de șanțul magistralei. Fortăreața a fost construită pentru a apăra împotriva eforturilor militare ale Imperiului Otoman și puterii habsburgice.
Zidarii și meșterii ce au lucrat la fortificația principală a Transilvaniei au fost în mare parte italieni iar cei care au sculptat porțile cetății și bastioanele au fost aduși din Viena. În total, la ridicarea cetății au lucrat peste 20.000 de iobagi români aduși din toată Transilvania. Materialul folosit a fost autohton:
- Cărămida a fost confecționat pe loc
- Piatra brută a fost adusă din Șard
- Piatra fasonată a fost adusă din Ighiu
- Nisipul a fost adus din Mureș
- Piatra de var a fost adusă din Meteș
Corpul principal al cetății are forma unui heptagon neregulat. Între cele 7 bastioane și curtine este săpat un șanț de 27 de metri. Cele 7 bastioane au următoarele denumiri: Trinitatea, Sfântul Ștefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano și Sfânta Elisabeta.
Cetatea Albă Carolina are în ansamblul său 6 porți. Fiecare dintre aceste porți este unică și specială:
- Poarta întâi – situată în est este clădită în forma unui arc de triumf cu trei deschideri. Poarta poartă stema Casei de Austria, cu statuile lui Venus şi Marte flancate. La extremitățile porții se află două bombarde în poziție de tragere.
- Poarta a doua – este alcătuită din doi stâlpi laterali pătraţi, decoraţi în partea de sus cu ghirlande de flori şi frunze. Poarta are și doi stâlpi interiori decoraţi cu 2 atlaşi, unul tânăr imberb, iar celălalt în vârstă cu barbă bogată. Deasupra acestora se află doi lei.
- Poarta a treia – este principala poartă de intrare în fort și cel mai important ansamblu sculptural al cetăţii. Decorul este unul complex alcătuit din scene de luptă, arme, steaguri, trofee, blazoane, mascheroni. Poarta are și patru panouri principale care înfățișează următoarele evenimente: Investirea lui Eugeniu de Savoia comandant al oştirii, Zeiţa Victoria predă lui Eugeniu de Savoia macheta cetății, Şarja cavaleriei creştine și Atacul infanteriei imperiale asupra artilerie otomane. În partea estică a porții se află statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea.
- A patra poartă – situată în vest dispune de decor numai pe faţada interioară. Și decorul acestei porți este inspirat din mitologie: arme, trofee, stindarde, o imagine a Furiei.
- A cincea poartă – aspectul acestei porți este un tunel semicircular în zidul din cărămidă al fortificației și nu este ornamentată.
- A șasea poartă – este formată din doi stâlpi laterali din piatră, cu câte o ghiulea surprinsă în momentul exploziei în partea superioară a stâlpilor.
