Grădina Botanică „Anastasie Fătu” a fost înființată în anul 1856, fiind astfel prima grădină botanică din țara noastră. A fost înființată de către Anastasie Fătu la Râpa Galbenă și a existat până în anul 1886, deoarece după moartea lui Anastasie, urmașii au vândut terenul cu tot cu grădină.
În 1873, este înființată o altă grădină botanică, de către Societatea de Medici și Naturaliști din Iași în apropierea celei vechi. Organizarea și amenajarea grădinii a fost sarcina lui Dimitrie Brândză, medic, botanist și naturalist român, membru titular al Academiei Române și fondatorul grădinii botanice din București.
În anul 1870, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, decide să înființeze ea însăși o grădină botanică în spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie. Însă, nici aceasta nu era conform standardelor de învățământ. De aceea, s-a planificat să fie creată încă o grădină botanică în spatele Palatului Culturii din Iași. Din cauza Primului Război Mondial, construirea grădinii nu a fost finalizată.
În anul 1921, este înființată o altă grădină botanică de către profesorul Alexandru Popovici în spatele Universității noi. Aceasta cuprinde mici sere construite pentru a crește plante tropicale. În anul 1963, grădina este mutată pe Dealul Copoului, unde se află actuala grădină botanică.
În prezent, Grădina Botanică din Iași are o suprafață de 100 de hectare și este una dintre cele mai mari grădini botanice din Europa. Grădina Botanică cuprinde 10 secții și 2 laboratoare. Secția Sistematică cu suprafața de 5 hectare are peste 2000 de specii de plante și este destinat în special studenților și elevilor pentru a înțelege mai bine unitatea și diversitatea lumii vii. Secția Flora și Vegetația României are o suprafață de 25 de hectare, fiind cea mai mare secție din grădină. De asemenea, există aici și Secția Ornamentală, Secția Flora Globului, Secția Dendrologică, Secția Biologică, Secția Plante utilitare, Secția Rozarium, Secția Silvostepa Moldovei. Cele două laboratoare sunt de micropropagare și prezervare a germoplasmei și pentru tehnica de calcul. Complexul de sere este format din 12 sere fiecare având rolul său specific: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactuși), flori ornamentale (36 soiuri de azalee și 469 soiuri de crizanteme).