Cascada Bigăr se află în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița din județul Caraș-Severin. În anul 2000 a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000. Ulterior, în anul 2013 a fost desemnată de către revista The World Geography cea mai frumoasă cascadă din lume.
În data de 7 iunie 2021, cascada Bigăr s-a prăbușit. Unii susțin că din cauze naturale, alții speculează că neglijența și nepăsarea celor responsabili. Am cercetat puțin lucrurile și am vrea să aducem în față ipotezele obținute. Concluziile nu o să le tragem noi deoarece fiecare poate ajunge la una după ce parcurge acest material.
Câteva date geologice cu privire la travertin
Cascada Bigăr a fost formată în întregime de o rocă numită travertin. Ceea ce înseamnă că cascada Bigăr s-a format singură, la un izvor. Astfel de cascade se formează în descurs de decenii sau chiar secole și milenii. De obicei, astfel de cascade fac un fel de terasă, cu niște structuri minunate. Cascada Bigăr a format o vegetație specifică.
Cascadele din travertin sunt constructive, nu erozive ca cele normale. Ceea ce înseamnă că nu sunt distructive, ci prin precipitarea de carbonat activ își formează propria suprafaţă. Acest lucru o face prin urmare ceva mai instabilă și atunci prăbușirea cascadelor de acest gen este perfect normală. Nu ne întrebăm dacă se va prăbuși o cascadă din travertin, ci mai degrabă când.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva
Regia Națională a Pădurilor Romsilva se află sub autoritatea directă a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Rolul acesteia este de a avea grijă de natura din țara noastră. Când cascada Bigăr s-a prăbușit aceștia au afirmat că de vină au fost cauzele naturale. Travertinul și mușchii care s-au acumulat de-a lungul timpului pe cascadă au crescut în dimensiuni și greutate. Greutatea a fost mult prea mare, de aceea cascada Bigăr a cedat.
Mircea Jumanca – activist de mediu
Mircea Jumanca este un activist de mediu care susține că prăbușirea nu a fost una naturală, ci a fost din cauza omului și anume datorită devierii apei din izbuc pentru a alimenta o păstrăvărie din zonă. Acesta susține că nu are cum ca travertinul, roca din care cascada în sine este formată, să ducă la prăbușire.
La această teorie, Romsilva a răspuns că păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada anilor 1986-1988, iar de atunci nu au fost efectuate lucrări suplimentare. Prin urmare, nu avea cum ca aceasta să aibă vreo legătură cu prăbușirea cascadei Bigăr.
Florin Stoican – activist de mediu
Florin Stoican este activist de mediu și președintele Asociației Kogayon, susține că prăbușirea cascadei nu a putut fi evitată, doar amânată. Totodată, activistul afirmă că prăbușirea era una previzibilă, greșeala aici fiind faptul că nu s-a făcut nimic pentru a o opri.
Activistul susține că suspendarea travertinului, ceea ce era cascada, era un lucru clar că la un moment dat există riscul ca acesta să se fisureze. Într-adevăr, greutatea creștea cu fiecare an și cascada nu a mai putut ține o astfel de greutate, de aceea s-a prăbușit.
S-a putu evita prăbușirea? Da. Dacă s-ar fi pus un sprijin sub stâncă care să susțină greutatea sau chiar să se restricționeze traficul pe drumul de deasupra, deoarece acesta provoca trepidații.
Dr. Ulrich Hambach – geolog german
Dr. Ulrich Hambach a fost întrebat ce părere are despre teoria activistului Mircea Jumanca cu privire la devierea apei spre păstrăvărie. Aceasta a susținut că doar dacă toată apa s-ar fi dus către păstrăvărie ar fi posibil ca aceasta să fie cauza prăbușirii. Dar nici asta nu ar fi posibil imediat ci în câteva decenii.
Geologul german a declarat că în decursul carierei sale a participat la mai multe proiecte europene privind travertinul. În majoritatea cazurilor acestea s-au prăbușit. Un exemplu ar fi și o altă cascadă din România, cascada La Chișătoare, din Valea Moeciu, care s-a prăbușit parțial.
Când i-a fost prezentat faptul că se dorește reconstrucția artificială a cascadei, doctorul a afirmat că este ridicol: „Ce rost ar avea așa ceva? Pentru niște poze pe Instagram? Poate sună brutal, dar după 200 de ani, structura se va regenera.” (DW.com) Pentru geolog, prăbușirea cascadei Bigăr nu reprezintă o catastrofă, deoarece a fost mult prea lăudată, aproape isteric. Da, este o cascadă frumoasă, însă structura nu este unică nici în România, nici în Europa. De ce să fie atât de popular ceva doar pentru că dă bine în poze?
Atunci când are loc un astfel de eveniment toată lumea caută un vinovat ca să fie mai multă intrigă și valvă. Când de cele mai multe ori concluzia este una evidentă și simplă.
