Ateneul Român

Ateneul Român este situat pe Calea Victoriei în capitala României. Clădirea a fost construită după planurile arhitectului francez Albert Galleron în perioada anilor 1886-1888. Ateneul Român servește ca o o sală de concerte, în prezent, aici fiind sediul Filarmonicii „Gheorghe Enescu”.

Scurt istoric

Terenul pe care este construit Ateneul aparținea familiei Văcărescu, o familie boierească ce deținea mai multe proprietăți în Țara Românească. Lucrările au început în anul 1886, cu toate că publicul critica locația de la marginea orașului. În principiu, îi preocupa faptul că nu este atât de accesibil ca și clădirile istorice și culturale din centru. Banii pentru ridicarea Ateneului au fost strânși de la oameni prin îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

Pe 14 februarie 1888, de Ziua Îndrăgostiților, clădirea Ateneului Român a fost inaugurată. Clădirea una circulară, cu fațadă în stil neoclasic și cu o cupolă impresionantă. Totodată, arhitectura duce spre aspectul unui templu ionic, având șase coloane frontale și două laterale. Pe cupolă, împrejurul ei, sunt săpate în zid nume mari din țara noastră:

• Miron Costin – cronicar moldovean, diplomat și dregător;
• Gheorghe Șincai – filosof, istoric, scriitor și reprezentat al Școlii Ardelene;
• Dimitrie Cantemir – mare cărturar al umanismului românesc;
• Ion Heliade-Rădulescu – membru fondator al Academiei Române, filolog, scriitor și om politic;
• Timotei Cipariu – revoluționar pașoptist, președintele Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român.

Pe fațada Ateneului Român se află cinci medalioane în mozaic. Aceste medalioane îi reprezintă pe cei cinci mari domnitori ai țării: 

• Alexandru cel Bun – a domnit în perioada anilor 1400-1432;
• Neagoe Basarab – a domnit în perioada anilor 1512-1521;
• Matei Basarab – a domnit în perioada anilor 1632-1654;
• Vasile Lupu – a domnit în perioada anilor 1634-1653;
• Regele Carol I al României – a domnit în perioada anilor 1866-1914.

Ateneul Român are o înălțime de 41 de metri. Fațada este un peristil lat de 48 de metri. În interior, diametrul sălii de concerte este de 28,50 metri și înălțimea de 16 metri. În total, sala de concerte are 794 de locuri, din care 600 de locuri sunt parter și 194 de locuri sunt distribuite în cele 52 de loji ale sălii.

Cupola are 20 de ferestre ornate cu lire și cununi. Deasupra acestor ferestre sunt inscripționate nume ale marilor artiști străini: Galileo, Homer, Corneille, Michelangelo, Moliere, Franklin, Dante, Goethe, Shakespeare, Raphael, Virgilius, Pericle, Beethoven și Apollodor.

În anul 1939, a fost inaugurată orga din spatele scenei. Această orgă a fost adusă cu ajutorul lui George Enescu, care a contribuit financiar.

Între anii 1966-1967, au fost efectuate lucrări de renovare la tavanul clădirii, au fost schimbate fotoliile, lojile au fost redistribuite și au fost introduse aparatele de aer condiționat.

Ultimele renovări serioase au avut loc în perioada 2000-2004. Momentan, se discută ca Ateneul să fie renovat în anul acesta. Însă, vom vedea.

Marea pictură murală din Ateneul Român

Această pictură murală poartă denumirea de frescă, fiind executată pe o tencuială proaspătă, în care culoarea este încorporată chimic și poate fi astfel conservată pe o perioadă nelimitată.

Fresca din Ateneul Român a fost pentru prima oară menționată de către Alexandru Odobescu (scriitor și arheolog român) la conferința ținută în 14-26 februarie 1888. Acesta menționa că ar fi o adevărată minune a artei dacă s-ar picta istoria națională pe sala circulară a Ateneului. Câțiva ani mai târziu, chiar dacă nu s-a pictat marea frescă, au fost scrise următoarele cuvinte în aur: „Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”.

În anul 1901, este prezentată prima ofertă de către pictorul Ștefan Popescu. Acesta a cerut cel puțin 80.000 de lei pentru efectuarea opere de artă. Oferta a fost refuzată, deoarece era o sumă mult prea mare.

După 32 de ani, în anul 1933, pictorul Costin Petrescu a făcut planul acestei picturi murale. Pictura maiestuoasă are o lățime de 3 metri și lungime de 70 de metri. Se întinde pe întreaga suprafață a lojilor și jur împrejurul tamburului cupolei. Marea frescă cuprinde 25 de scene semnificative și importante din istoria României:

1. Împăratul Traian intră în Dacia;
2. Legionarii romani colonizează Dacia
3. Formarea poporului daco-roman
4. Straja romană
5. Invazia barbarilor
6. Începuturile poporului român
7. Statornicirea
8. Descălecarea
9. Statul militar
10. Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor
11. Cruciada românească
12. Ștefan cel Mare
13. Epoca de pace și credință
14. Mihai Viteazul
15. Începuturile culturii românești
16. Horia, Cloșca și Crișan
17. 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
18. Anul 1848 în Transilvania
19. Anul 1848 în Principate
20. Al.I. Cuza
21. Anul 1859 — Unirea Principatelor
22. Carol I — Războiul de Independență
23. Războiul întregirii naționale 1916-1918
24. Ferdinand I Întregitorul
25. Epoca de consolidare

În anul 1940, când la conducerea României a ajuns Ion Antonescu, pictura cu regele Carol I a fost eliminată. În locul acesteia a fost pictată alegoria țărăncilor reprezentând provinciile României Mari reunite.

Ce s-a întâmplat cu aleea cu sculpturi?

În perioada antebelică (înainte de război), toate aleile din Grădina Ateneului erau pline de busturi sculptate. Aceste sculpturi îi reprezentau pe mari oameni politici, artiști români și oameni de cultură. În perioada Regimului Comunist, toate aceste statui au fost distruse. O dată ce acestea au fost îndepărtate, în Grădina Ateneului a fost pusă o singură statuie. Statuia cu numele de Alergătorii a fost sculptată de către sculptorul Alfred Boucher, în anul 1913. Astăzi, această statuie este mutată pe Calea Victoriei, fiind declarată monument istoric. În locul acesteia, este amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată de către sculptorul român Gheorghe D. Anghel, în anul 1963.

Din anul 1958, la fiecare 2 ani, la Ateneul Român are loc Festivalul International “George Enescu”.

Ateneul Român se poate vizita de luni până joi, între orele 09:00-10:00 și 14:00-18:00 și duminica între orele 09:00-18:00 (pentru siguranță verfică pe site-ul oficial). Vizitarea este posibilă contra-cost. Prețul unui bilet fiind de 10 lei.