Biserica medievală a localităţii Apa, dedicată Sf. Nicolae, este menţionată pentru prima oară în anul 1334, în Registrul de Decime Papal. Biserica este una dintre cele şapte biserici a căror construcţie a fost finanţată de Susana Bathori în secolul al XV-lea. Împreună cu majoritatea lăcaşelor de cult din regiune, biserica din Apa a devenit reformată în secolul al XVI-lea.
Construcţia turnului impunător este plasată de inscripţia din biserică în anul 1640, însă unii cercetători tind să dateze începuturile acestei părţi ale bisericii în perioada goticului. Impresia de monumentalitate pe care o lasă turnul este susţinută de disproporţia dintre dimensiunile faţadei şi cele patru ferestre mi- nuscule situate în partea superioară a acesteia. Timpanul situat deasupra intrării în biserică datează din perioada construcţiei edificiului actual, încadrându-se, din punct de vedere stilistic, în Renaşterea târzie.
Biserica a suferit numeroase distrugeri în urma atacurilor tătare. După invazia din 1717, probabil pentru a preveni incendiile, partea superioară a turnului este reconstruită din cără midă (1750). Nava actuală păstrează puţine elemente din aspectul său original.
Atât în exterior, cât şi în interior, pereţii navei au fost prevăzuţi cu pilaştri pentru a crea impresia de divizare şi diversitate a spaţiului. Informaţiile inscripţionate pe anvon plasează construcţia acestuia în anul 1759, prin contribuţia financiară a doi locuitori din Badok, Samuel Mezei şi soţia sa, Sara Derzisi. Lucrarea a fost realizată de celebrul sculptor David Sipos, iar coroana amvonului a fost executată în stil clasic. Masa Domnului este realizată din piatră, în stil copf, şi, după informaţiile oferite de inscripţie, a fost finanţată de enoriaşi în 1802.
Biserica are două clopote, unul confecţionat la Prefov (Slovacia) în anul 1634, cu inscripţie în limba germană, iar celălalt la Sibiu în anul 1922. Din inventarul medieval al bisericii se mai păstrează până în zilele noastre un potir gotic aurit.
