Muzeul Recordurilor Românești

Muzeul Recordurilor Românești este un muzeu privat din București a fost înființat de cel mai mare colecționar român, Ion Chirescu. Proprietarul Muzeului Recordurilor Românești este de profesie arhitect și investitor imobiliar și proprietarul unei colecții de peste 200.000 de piese de colecție.

Ideea deschiderii muzeului a venit dintr-o discuție cu soția sa în momentul în care piese colecționate acaparau toate locurile posibile din casă. Astfel, în prezent, muzeul se întinde pe 8 paliere și este într-o continuă creștere.

Cele mai semnificate colecții ale proprietarului au intrat în cartea recordurilor Guinness Book:

• 30.000 de tirbușoane;
• 15.000 de trivete (suport pentru obiectele fierbinți, în special fiare de călcat) – unele dintre aceste piese sunt adevărate bijuterii unice și prețioase. Trivetele au diferite stiluri și forme, provenind de la diferite culte și culturi.
• 35.000 de fiare de călcat – colecția pornește cu instrumente antice din piatră folosite pentru blănuri. Întreaga colecție de fiare de călcat are peste 160 de tone;
• 100.000 de timbre și alte elemente filatelice – colecția cuprinde 99% dintre timbrele și ștampilele emise în România. Colecția cuprinde peste 1000.000 de timbre înșirate pe mai multe de 1000 de rame;
• 10.000 de aparate foto – Colecția ofertă posibilitatea de a explora trecutul și istoria fotografiei.

Deși cele de mai sus sunt cele mai spectaculoase, în muzeu există în total 40 de colecții diferite de obiecte prețioase și unice: mașini de scris, râșnițe de cafea, telefoane, mașini de calcul, balanțe, instrumente muzicale, ceainice, telegrafe, lămpi cu acetilenă.

Multe din obiectele aflate în muzeu sunt pe cale de dispariție datorită industrializării. Muzeul este întreținut de peste 30 de oameni, dintre care mai mulți sunt specializați în restaurarea și recondiționarea obiectelor.

În video-ul de mai jos poți vedea expoziția prezentată chiar de proprietarul și colecționarul Ion Chirescu:

Fiare de călcat

Pe lângă colecția imensă de fiare de călcat, muzeul găzduiește cea mai mare colecție de fiare de călcat scoțiene. Acestea sunt extrem de rare și arată ca adevărate bijuterii. Nu ai zice niciodată că pot exista fiare de călcat care arată mai degrabă ca niște sculpturi, menite doar să fie expuse, nu să fie și folosite.

Colecția de fiare de călcat cuprinde exponate din toate colțurile lumii. Unele dintre acestea sunt piese unicat, altele au fost folosite pentru călcarea hainelor familiilor regale și altele au făcut parte din epoca de piatră.

Din colecție fac parte și fiarele speciale ale japonezilor pentru călcarea mătăsii. Fiarele sunt sub forma unor recipiente metalice, cu baza netedă. Înăuntru se puneau cărbuni încinși iar baza netedă se trecea peste materialul prețios și pretențios. Tot japonezii au inventat și mânerele din os, ceramică, fildeș sau jad pentru a nu arde la mână.

În perioada secolelor XV-XVI, cu cât de călcat și neted era gulerul unui om, cu atât de bogat era. Prin urmare, existau fiare de călcat de dimensiuni minuscule care să fie capabile să calce orice tip de guler și orice tip de material.

Nu toate fiarele din muzeu erau pentru netezire. Da, fiarele de călcat au avut diferite funcții de-a lungul timpului. În trecut erau și fiare de călcat făcute special ca să facă cute sau modele pe material.

Tirbușoane

În Muzeul Recordurilor Românești se află cel mai scump tirbușon din lume – 77.700$. Acest tirbușon a fost realizat dintr-un fragment metalic al London Bridge. Chiar dacă în prezent folosim tirbușonul doar pentru a deschide o sticlă de vin sau alte băuturi alcoolice, în trecut acestea erau folosite pentru mai multe lucruri. Pe vremuri, multe lucruri erau îmbuteliate în sticle de sticlă. De aceea, tirbușoanele se foloseau și la medicamente, parfumuri și tot ce avea un dop de plută.

Tirbușoanele din muzeu sunt cu adevărat spectaculoase, care mai de care mai unic și speical. Mânerele și decorul tirbușoanelor te îndeamnă să te gândești la mâinile și timpurile în care au fost folosite. Muzeul cuprinde chiar și o colecție de tirbușoane mai recente ale unor branduri cunoscute, însă în serii limitate.

Pe viitor, colecționarul Ion Chirescu își dorește ca Muzeul Recordurilor Românești să găzduiască realizările remarcabile ale românilor, invenții românești, premiere românești, cât și realizări din domeniul sportului.