Peștera Vadu Crișului se află în centrul Defileului Crișului Repede. Lungimea acesteia este de 1500 metri dintre care doar 800 metri se pot explora. Peștera duce într-un labirint cu diferite secțiuni, cu multe niveluri pe care urci și cobori. Treptele sunt destul de abrupte, iar pe alocuri trebuie să te apleci mult ca să poți trece.
Majoritatea căilor de trecere sunt bine iluminate, însă există și zone mai întunecate unde ai avea nevoie de o lanternă pentru a o explora. Temperatura este joasă în peșteră, undeva la sub 10°C, de aceea recomandăm să ai la îndemână o haină în plus.
De asemenea, prin peștera curge un mic pârâu care se varsă afară într-o cascadă care coboară în râul Crișul Repede.
Peștera a fost descoperită în anul 1903 de către Karl Handl, iubitor de natură și angajat în serviciul tehnic al căii ferate. Deoarece iubea natura și deseori făcea drumeții în zonă, a descoperit că pârâul ce se varsă în cascadă are la bază o gaură prin care ies lilieci. Așa că a semnalat descoperirea sa lui Czárán Gyula, părintele turismului din Munții Apuseni din acea vreme. Acesta în data de 10 noiembrie 1903 a deschis peștera prin dinamitare. Primele cercetări au fost făcute de Karl Handl, Czárán Gyula și părintele reformat Veress István, care a fost și el pasionat de natură și explorare.
După ce aceștia au cercetat bine peștera, au urmat lucrările de amenajare, astfel în anul 1905 a avut loc deschiderea peșterii pentru public. Cu această ocazie, Czárán Gyula, părintele turismului din Munții Apuseni face un ghid turistic pentru explorarea peșterii.
Harta peșterii cu informații privind amplasarea podețelor, traseului de vizitare, scărilor, formațiunilor reprezentative a fost făcută de Monoky Gyula, topograf la calea ferată în anul 1907.
În decursul timpului, mai mulți cercetători au explorat și cercetat peștera. Unul dintre acești cercetători a fost și Emil Racoviță fondatorul primului institut de biospeologie din lume.
Peștera Vadu Crișului este casa unei numeroase colonii de lilieci. Multe dintre speciile de aici sunt protejate la nivel european. La intrarea în peșteră au fost descoperite schelete ale urșilor de cavernă. Acești urși au trăit până în urmă cu 27.000 de ani. Deci s-ar putea ca această peșteră să fi fost casa acestor urși.
În anul 1969, a avut loc o reamenajare a peșterii, dotând-o cu scări, podețe din beton și podețe metalice. De asemenea, 500 de metri din peșteră au fost electrificate, astfel peștera Vadu Crișului devine a doua peșteră iluminată electric din România.
În anul 2004, peștera Vadu Crișului a intrat sub administrația Muzeului Țării Crișurilor. Ulterior, peștera a fost reamenajată la standarde europene (zona vizitabilă). De asemenea, s-a reelectrificat pe pe un circuit ce durează 30-60 de minute. Vizitarea peșterii se face alături de un ghid care oferă explicații atât în limba română cât și în limbă maghiară.
Cum ajung la peștera Vadu Crișului?
Cel mai bun traseu către peșteră este o drumeție de 20 de minute pe o potecă din satul Vadu Crișului din apropiere. Calea pitorească pentru a ajunge la peșteră este marcată cu puncte roșii care te ajută să știi că ești pe drumul cel bun. De asemenea, poți veni pe jos și din Șuncuiuș.
Dacă călătorești cu trenul din Oradea sau Cluj Napoca oprește la stația Halta Peștera.