8 Mocănițe Din România Cu Peisaje Pitorești

Termenul de „mocăniță” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri. Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil mai mare. În prezent există 7 mocănițe funcționabile cu care se poate circula în scop turistic și o mocăniță care este doar pe post de expoziție.

Datorită faptului că mocănițele circulă cu o viteză atât de mică, experiența este una de neuitat, deoarece poți admira peisajele montane și forestiere mult mai bine. Cu toate acestea, fumul sau aburul mocăniței poate fi deranjant pentru unii oameni. Înainte să planifici o călătorie cu aceste mocănițe, fii sigur că circulă în acea perioadă sau că mai sunt locuri disponibile.

1. Mocănița din Maramureș

Activă tot anul

Construcția căii ferate pentru mocănița de pe Valea Vaserului a început în anul 1932 cu scopul de a transporta lemnul din pădurile Maramureșului. Mocănița din Maramureș este unica din lume care mai circulă fiind alimentată cu cărbune și lemn.

În anul 2005, au fost adăugate și vagoanele de călători, astfel toată lumea poate avea parte de o călătorie și experiență inedită. Chiar dacă funcționează și în scop turistic, mocănița din Maramureș transportă lemnul și astăzi. Traseul turistic are o lungime de aproape 22 km, prin pădure, cu peisaje care îți taie răsuflarea, pe când, cel forestier se întinde pe o lungime de 60 km.

Datorită faptului că Mocănița are o viteză medie de 30 km pe oră, traseul turistic, dus-întors, durează 5 ore. Viteza mică oferă posibilitatea de a savura peisajul și de a te bucura de minunile pe care ni le oferă natura și turismul românesc.

2. Mocănița Oravița-Anina

Activă tot anul

Construcția căii ferate pe care circulă mocănița Oravița-Anina început în anul 1861. Lucrarea a fost una foarte dificilă datorită faptului că era un traseu montan, în vestul Munților Banatului. raseul urcă 33,4 km și este format din 14 tuneluri și 10 viaducte. După aproape 3 ani lucrarea a fost finalizată în ciudat dificultății construirii. Prin urmare, calea ferată Oravița-Anina a fost inaugurată în anul 1863 pe 13 decembrie, ca prima cale ferată montană din România.

Scopul acestei căi ferate a fost de a transporta minereurile. Astăzi mocănița circulă doar în scop turistic și oferă turiștilor o experiență inedită și uluitoare. Traseul cu mocănița Oravița-Anina este unul de poveste, pe lângă peisajul montan minunat, viaductele construite sunt cu adevărat impresionante. Cel mai lung viaduct esteviaductul Racoviţă cu 26,5 metri înălţime și 115 metri lungime. Chiar dacă acesta este cel mai lung viaduct, la capitolul spectaculos îl întrece viaductul de la Jitin, deoarece acesta este o adevărată operă de artă. Viaductul Jitin este curbat la ambele capete iar înălțimea stâlpilor este de 37 metri. Lungimea podului de fier a viaductului este de 31 de metri iar tunelul are 230 de metri. Cel mai lung tunel de pe traseul Oravița-Anina are 660 de metri și se află mai pe la finalul traseului, în Gârliște.

Linia ferată nu este electrificată, prin urmare a fost nevoie de construirea unor vagoane și locomotive speciale. Mocănița are două vagoane necompartimentate cu bănci din lemn, construite în anul 1914. Dacă cererea este mare se mai adaugă un vagon. În total mocănița are 3 vagoane deoarece doar atât îi permite să circule în curbele cu o rază atât de mică.

3. Mocănița Sibiu-Agnita

Activă tot anul

În anul 1895,  „Societatea Căilor Ferate Locale Sighișoara-Sibiu” începe construirea căii ferate de la Sighișoara. Chiar dacă se confruntau cu inundații, au reușit ca la sfârșitul anului 1898 să termine 48 de kilometri până la Agnita. Peste 12 ani calea ferată este prelungită cu 62 de kilometri, până la Sibiu. Traseul trenului trecea prin orașul Agnita, chiar pe șoseaua principală, alături de trăsuri, autovehicule și pietoni. La insistențele comunității locale s-a mai construit cale ferată până la Vurpăr prin Cornățel. Asta înseamnă că linia ferată s-a mai lungit cu 13 km, rezultând o cale ferată lungă de 123 de kilometri. După război aceasta a fost cea mai lungă cale ferată îngustă din România.

În anul 2001, Mocănița Sibiu-Agnita își încetează cursa după 91 de ani de funcționare. Retragerea a fost făcută datorită lipsei fondurilor pentru întreținerea locomotivelor. Cu ocazia centenarului din 2010, s-a repus pe șine o locomotivă și câteva vagoane. La această festivitatea au participat câțiva pasionați de feroviari britanici. Aceștia se ocupă cu restaurarea și operarea celor mai faimoase căi ferate din lume – Welsh Highland Railway și Ffestiniog Railway din Țara Galilor. Pentru că voluntarii de la asociația „Prietenii Mocăniței” au fost foarte devotați și entuziasmași ieri britanicii au observat, au format Grupul Suporterilor din Marea Britanie a Căii Ferate Sibiu-Agnita (SARUK). Aceasta este o organizație non-profit care are ca scop promovarea și atragerea finanțelor pentru proiectul Căii Ferate Sibiu-Agnita.

Călătoria cu mocănița Sibiu-Agnita durează aproximativ o oră și un sfert și sunt disponibile două vagoane închise și încălzite de 70 de locuri și un vagon deschis de 29 de locuri (folosit dacă vremea permite).

4. Mocănița Huțulca-Moldovița

Activă tot anul

Calea ferată pe care circulă mocănița Huțulca-Moldovița a fost construită de germanul Louis Ortieb, în anul 1888 pentru a transporta lemnul din pădure spre gater. Inițial ecartamentul îngust era de 800 mm, însă o dată ce linia ferată a fost preluată de către fondul bisericesc în anul 1909 acesta a schimbat ecartamentul la cel standard de 760 mm.

La început traseul mocăniței era lung de 23,9 km, de la Moldovița la Rosoșa, însă de-a lungul timpului acesta s-a tot mărit ajungând la 73 de km. În scopul transportului de lemne mocănița a fost folosită până în anul 2001, ulterior a intrat sub administrația Asociației pentru păstrarea liniilor înguste din România.

În prezent, lungimea căii ferate este de 10,5 km și este folosită doar în scop turistic. Călătoria cu mocănița durează jumătate de oră și este o experiență minunată indiferent de anotimp.

5. Mocănița Covasna-Comandău

Nu mai circulă

Calea ferată îngustă de 760 mm pe care circula mocănița Covasna-Comandău a fost construită în perioada anilor 1889-1891. Construcția a fost prima de acest gen, adică prima cale ferată forestieră care a folosit atât șine metalice și locomotive cu abur din România. Ce este special la aceste căi ferate forestiere este faptul că folosesc planuri înclinate. Acestea fiind instalații tehnice inovatoare pentru sfârșitul secolului al XIX-lea.

Din anul 1892 până în 1999 mocănița a fost folosită pentru a transporta lemnul din Munții Brețcului și din partea vestică și centrală a Munților Vrancei către Covasna. Calea ferată forestieră a avut lungimea de 118,3 km. După marea criză economică și datorită pădurilor din ce în ce mai sărace, calea ferată din Comandău a fost folosită din ce în ce mai rar, iar în anul 1980 doar 30 de km din cei peste 100 au fost exploatați.

În urma privatizărilor pădurilor și transportarea lemnului cu ajutorul camioanelor fabrica de la Comandău redenumită Brafor S.A, a lucrat în pierdere. În 2004 a încercat să se privatizeze, însă fără succes. Astfel a intrat în lichidare. Practic, fabrica Comandău a încetat să mai funcționeze în anul 1999, fix când aceasta sărbătorea 110 ani de funcționare.

Astăzi mocănița se poate vizita și vedea doar ca un obiect de expoziție în localitatea Comandău.

6. Mocănița de la Sovata

Activă tot anul

Construcția căii ferate înguste a început în anul 1912 și face legătura între Târgu Mureș și Praid. Locomotiva ce conduce mocănița de la Sovata este cu aburi și face parte dintr-un lot de locomotive construite la o fabrică din Polonia în 1949. Mocănița funcționează pe bază de cărbune și/sau cu lemn de esență tare, iar rezervorul acesteia are o capacitate de 3 tone de combustibil. În principal calea ferată și mocănița era folosită pentru transportarea lemnului dar și a sării.

apacitatea vagoanelor este de 90 de locuri, dintre care două vagoane sunt închise iar un vagon este deschis. Vagoanele mocăniței au fost construite între anii 1985 și 1991. Pe o perioadă de 14 ani, mocănița a fost scoasă din uz. În anul 2003 întreaga mocăniță a fost reabilitată iar din 2011 funcționează în scop turistic. Plecările cu mocănița se fac din stațiunea Sovata, de la Gara Mică a orașului.

Traseul cu mocăniță durează aproximativ o oră și jumătate, dus-întors. Momentan este accesibil numai un mic tronson din linia ferată, însă cu timpul se dorește reabilitarea și deschiderea unei distanțe mai mari.

7. Mocănița Apusenilor

Activă periodic

Calea ferată cu ecartament îngust din Munții Apuseni a fost construită la începutul anilor 1900. Inițial mocănița circula între Turda şi Abrud cu o viteză de până la 40 de km/oră prin 27 de stații. În anul 1912, când a fost inaugurată, calea ferată Turda-Abrud era cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm.

Rolul mocăniței a fost de a transporta lemne, mărfuri dar și persoane de pe Valea Arieșului. Datorită faptului că a circulat timp de 85 de ani fără întrerupere, mocănița a ajuns să fie simbolul văilor și simbolul moților. În anul 1997 calea ferată și mocănița au fost închise pe motiv de nerentabilitate.

Mocănița Apusenilor a intrat în funcțiune în anul 2019, pe sectorul căii ferate din localitatea Lunca Arieș și Sălciua. Lungimea linei este de 9 km și începe din satul Lunca Arieșului din județul Alba și durează aproximativ două ore, dus-întors.

8. Mocănița Brad-Crișcior

Activă periodic

Calea ferată pe care circulă mocănița Brad-Crișcior a fost construită în anul 1907 pentru a transporta cărbunele de la Mina Barza spre Uzina Electrică. În acest scop a fost folosită până în anul 1998. Din 2001, linia ferată și mocănița au început să funcționeze în scop turistic.

Astăzi mocănița circulă pe un traseu de 7 km și durează aproximativ 45 de minute, deoarece mocănița circulă cam 15 km/oră. Asociația ce se află în spatele mocăniței Brad-Crișcior este condusă de Georg Hocevar, om de afaceri din Austria, stabilit în Crișcior. Capacitatea maximă a mocăniței este de 100 de locuri de aceea este indicat ca locurile să fie rezervate telefonic măcar cu o zi-două înainte.

Mocănițele din România sunt pline de istorie, de aceea reprezintă o atracție turistică populară atât pentru români cât și pentru străini. Călătoria cu mocănița este o experiență unică și autentică deoarece te duce în zone deosebit de frumoase ale țării. Aceste trenuri mici sunt o modalitate excelentă de a explora natura montană e a României.