📌 Mocănița Covasna Comandău a fost închisă definitiv și nu se mai poate circula. Însă se poate vizita și admira atât locomotiva cât și calea ferată îngustă.
Calea ferată îngustă de 760 mm pe care circula mocănița Covasna-Comandău a fost construită în perioada anilor 1889-1891. Construcția a fost prima de acest gen, adică prima cale ferată forestieră care a folosit atât șine metalice și locomotive cu abur din România. Ce este special la aceste căi ferate forestiere este faptul că folosesc planuri înclinate. Acestea fiind instalații tehnice inovatoare pentru sfârșitul secolului al XIX-lea.
Din anul 1892 până în 1999 mocănița a fost folosită pentru a transporta lemnul din Munții Brețcului și din partea vestică și centrală a Munților Vrancei către Covasna. Calea ferată forestieră a avut lungimea de 118,3 km.
Scurt istoric
În anul 1870, la propietarul domeniului forestier din zona Comandăului era baronul Gyula Zathureczky. În 1882 a vândut 9000 de hectare pădure din proprietatea sa lui Dávid Horn, un omde afaceri din Pesta. Acesta a înființat prima fabrică de cherestea din zonă cu gater care funcționa pe electricitate. Astfel localitatea Gyula a devenit a două localitate din România complet electrificată. În anul 1889, s-a inaugurat cea de-a doua fabrică de cherestea, la doar 6,6 km nord-vest de Gyula. Mai târziu locul acesta devine localitatea Comandău.
Linia ferată care să lege localitatea de Covasna a început în anul 1891 cu ajutorul autorizației nr. 73.053 a Ministrului regal maghiar al comerțului în vederea realizării căii ferate de ecartament îngust Terret-Covasna” semnate de către Baross Gábor. Datorită unor probleme financiare, Dávid Horn a fost nevoit să transfere concesiunea către „Societatea Anonimă Ardeleană pentru Industrie Forestieră”. Activitatea a prosperat până la venirea marii crizei economice, când pentru rezolvarea problemelor legale și financiare aceasta a fost pusă în responsabilitatea unei noi societăți „Societatea Anonimă Română pentru Industria Forestieră” – „Năruja” înființată în Regatul România. Astfel, exploatarea forestieră și transportul s-au extins adânc în Regatul României.
După marea criză a apărut în zonă și o concurență – o cale ferată de acces de la Brateș la Comandău. De aceea, în anul 1936 muncitorii au făcut o grevă în vederea obținerii de drepturi și libertăți. Pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada comunistă activitatea forestieră a fabricii din Comandău a tot decăzut. De aceea, după naționalizare, fabrica a devenit subunitatea firmelor de stat. Datorită pădurilor din ce în ce mai sărace, calea ferată din Comandău a fost folosită din ce în ce mai rar, iar în anul 1980 doar 30 de km din cei peste 100 au fost exploatați.
În urma privatizărilor pădurilor și transportarea lemnului cu ajutorul camioanelor fabrica de la Comandău redenumită Brafor S.A, a lucrat în pierdere. În 2004 a încercat să se privatizeze, însă fără succes. Astfel a intrat în lichidare. Practic, fabrica Comandău a încetat să mai funcționeze în anul 1999, fix când aceasta sărbătorea 110 ani de funcționare.
Astăzi mocănița se poate vizita și vedea doar ca un obiect de expoziție în localitatea Comandău.
