Cetatea Râșnov găzduiește cele mai vechi structuri, structuri ridicate cel mai probabil de Cavalerii Teutoni de la începutul secolului al XIII-lea. Pe vremea când castelul Bran nu era construit încă, cetatea Râșnov era locul de negoț și taxare.
Cetatea este construită pe un deal stâncos și calcaros, înconjurată de pădure. De aceea, și arhitectura a fost adaptată la aceste condiții, și anume, fortificația să apere toată suprafața dealului. De-a lungul timpului, fața cetății s-a tot schimbat, cu diferite reparații și restaurări. Suprafața cetății este de aproximativ 3500 metri pătrați și este construită din piatră și cărămidă legate prin mortar simplu. Fortificația cetății este încadrată de 8 turnuri patrulatere și unul poligonal.
Accesul în cetate este limitat printr-o singură intrare înconjurată de un zid de piatră. Cetatea are o curte exterioară, numită și curtea din fața cetății sau chiar grădina cetății, unde erau adăpostite vitele. De asemenea, are o intrare destinată pentru armament și alimente. Curtea interioară adăpostea casele locuitorilor care serveau ca adăpost și cămară în timpul asediilor. Principala problemă a cetății a fost lipsa unui izvor de apă care să alimenteze cetatea, de aceea, trebuiau să aibă în permanență rezerve de apă.
Cetatea avea și un turn de pază, unde se afla clopotul care anunța apropierea unei armate dușmane sau în cazul unui incendiu. De-a lungul timpului, cetatea Râșnov a avut mult de suferit. În anul 1421 a vut loc primul atac organizat de către armata otomană, dar cetatea Râșnov a rezistat eroic. Alte invazii fără succes au avut loc și în anii 1436 si 1441.
În anul 1612, cetatea Râșnov s-a predat și a fost ocupată de Gabriel Báthory, principele Transilvaniei, născut la Oradea, fiu al jupânului Báthory István și al baronesei Zsuzsanna Bebek. În timpul atacului, tunurile armatei lui Bathory nu au făcut prea mari stricăciuni zidurilor cetății. După ocuparea cetății, Gabriel Báthory a alungat locuitorii și a instalat o garnizoană formată din ostașii săi. În vara aceluiași ani, râșnovenii, împreună cu brașovenii au încercat să recucerească cetatea, însă, fără succes. Însă, în anul următor, printr-o înțelegere, cetatea Râșnov a fost dată râșnovenilor pentru o răscumpărare în valoare de 3.000 florini.
După acest eveniment, în cetate a fost săpată o fântănă de 98 de metri, direct în stâncă. Există o legendă, cum că această fântănă a fost săpată de doi prizonieri turci, cǎrora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrǎrii.
În perioada 1658-1661, trupele turcești, împreună cu armata lui Constantin Brâncoveanu (răscoala „curuților”) au marcat cu negru cronica râșnovenilor cu același scenariu: refugierea în cetate și apoi refacerea așezării. Pe lângă această invazii, anul 1718 a fost anul în care locuitorii cetății Râșnov s-au confruntat cu o epidemie de ciumă, în urma căreia au murit circa 1200 de oameni. Tot în același an, a avut loc un incendiu a distrus întregul oraș, cât și casele din curtea interioarǎ și capela.
În prezent, cetatea se poate vizita și admira. La dispoziția turiștilor este și un muzeu feudal cu o expoziție de arme, galerii, unelte, armuri, mobilier de epocă, porturi specifice, stampe și diverse documente din acea vreme. De asemenea, sunt expuse și câteva obiecte mai neobișnuite: o mască de tortură și un jug care folosea la transportarea prizonierilor. Casele ce odinioară erau ale râșnovenilor, acum sunt buticuri de unde turiștii pot achiziționa diferite suveniruri, obiecte de artă, pietre semi-prețioase, cǎrți în care sunt prezentate istoria și tradiția locului. De asemena, în interiorul cetății este amenajat un bar-terasă și tragerea cu arcul, unde doritorii își pot exersa precizia și priceperea.
Datorită frumuseții sale, câțiva regizori au ales să folosească cetatea pentru operele sale. Sergiu Nicolaescu a regizat aici câteva cadre din „Nemuritorii”, „Dacii”, „Mihai Viteazul”, sau „Columna”. Datorită acestui fapt, a câștigat titlul de cetate a filmului istoric românesc. Cel mai cunoscut film care a fost filmat aici a fost Cold Mountain cu Nicole Kidman, un film de Oscar. În cetatea Râșnov se mai organizează și Festivalului de Film Istoric de la Râșnov, proiecții de filme, târg de carte și concerte.
În anul 2001, în cetate a fost descoperit de către arheologi un adevărat tezaur: catarame, inele pentru harnașamente, piese de uz comun, un compas, piese de la sobe din ceramică, cuțite, vârfuri de săgeți și de arbaletă, un vârf de burghiu, un ac de păr sau de pălărie din argint aurit cu montură de piatră semiprețioasă.