Mănăstirea Curtea de Argeș a fost construită între anii 1515-1517 de către Neagoe Basarab în orașul Curtea de Argeș. În locul unde a fost construită mănăstirea se afla vechea metropolă a Țării Românești. Neagoe Basarab a dorit ca această mănăstire să fie cea mai frumoasă, să nu aibă asemănare.
Sfințirea mănăstirii a avut loc pe 15 august 1517, chiar de sărbătoarea Adormirii Maici Domnului. Neagoe Basarab a participat împreună cu familia sa. Prezent a fost și Teolipt – Patriarhul Constantinopolului, cât și curtenii și boierii țării.
În 1611, biserica a fost jefuită de către principele Ardealului, Gabriel Bathory. Aceasta a luat tot ce era mai prețios în sfântul locaș. Au luat chiar și acoperișul de plumb. În anii următori domnitorii Matei Basarab și Şerban Cantacuzino au restaurat și înzestrat biserica.
Din păcate, în timpul războaielor dintre ruşi şi turci (1769-1774; 1787-1791) au dus la alte jefuiri și stricăciuni ale bisericii.
În anul 1793, a dobândit statul de reşedinţă episcopală și automat denumirea de Episcopia Argeşului. Ulterior, în anii 1875-1886 biserica Mănăstirii Curtea de Argeş a fost restaurată în forma în care o găsim și în prezent. Planurile au fost făcute de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy, la insistențele regelui Carol I. Totodată, regele a construit aici și palatul episcopal pentru a avea rolul ca reședință de vară pentru familia regală.
Legenda Mănăstirii
Cu siguranță toată lumea a auzit de legenda lui Manole și Ana. Dar cum și de ce s-ar fi întâmplat?
Legenda are loc pe vremea lui Neagoe Basarab, chiar la construcția celei mai frumoase și inegalabile biserici. La aceasta lucra Manole cu alți 9 meșteri mari însă degeaba. Tot ce lucrau peste zi, noaptea surpa. Atunci, într-o noapte, Manole a avut un vis. Dacă o va zidi pe soția lui în biserică, atunci aceasta va rezista. Zis și făcut. Când Ana a adus prânzul iubitului soț, aceasta a îndemnat-o să intre în zid. Manole a început lucrarea. A zidit-o pe Ana, împreună cu copilul nenăscut în zidurile bisericii. De atunci, tot ce construiau ziua, nu se mai dărâma noaptea.
Neagoe Basarab a fost foarte mulțumit de lucrările meșterilor, însă l-a cuprins o frică. Dacă vor mai face o altă frumusețe ca asta în altă parte sau poate chiar mai frumoasă. Așa că i-a abandonat pe meșteri pe acoperiș, luându-le echipamentul pe care aceștia coborau. Meșterilor le-a venit ideea de a-și face aripi din şindrilă pentru a zbura și a scăpa de pe acoperiș. Însă fără succes. Toți meșterii au căzut de pe acoperiș în jos, murind.
Mănăstirea Curtea de Argeș – loc de veci al casei regale române
Pe lângă rolul său de biserică, mănăstirea Curtea de Argeș găzduiește trupurile membrilor casei regale, cât și a câtorva domnitori români și familia lor.
- Neagoe Basarab – decedat în 1521
- Doamna Despina, soția lui Neagoe Basarab – decedată în 1554
- Doamna Stana, fiica lui Neagoe Basarab și soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei – decedată în 1531
- Voievodului Radu de la Afumaţi – decedat în 1529
- Regele Carol I – decedat în 1914
- Regina Elisabeta – decedată în 1916
- Regele Ferdinand – decedat în 1927
- Regina Maria – decedată în 1938
- Regina Ana – decedată în 2016
- Regele Mihai – decedat în 2017