Peștera Ghețarul de la Scărișoara

Nu se știe exact când a fost descoperită această peșteră, primele mențiuni apar 1847 de către A. Szirtfi. De-a lungul anilor, mai mulți cercetători au explorat și cercetat locul: în 1861 K. F. Peters și în 1863 A. Schmidl au oferit primele date științifice despre peșteră; Al. Borza a studiat apartiția florei și fenologia vegetației din pereții avenului; în 1927, Emil Racoviță a cercetat formațiunile de gheață; în 1934 V. Pușcariu  face o prezentare științifică și turistică; în 1947 sunt exploatate pentru prima dată rezervațiile ghețarului de Maxim Pop și Mihai Șerban. Cercetările au stagnat timp de 15 ani, dar au fost reluate de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun în 1965.

Peștera Ghețarul face parte din sistemul carstic Ghețar – Ocoale – Dobrești și este formată din calcar de vârstă Jurasic superior, la o altitudine de 1.165 m. Cândva valea Ocoale curgea la suprafață, însă, cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara, apele au coborât în subteran. Dizolvarea continuă a dus la golirea Scărișoarei și prăbușirea avanului de la intrare.

Când vremea se încălzește, gheața se topește și jumătate din volumul aceștia dispare, însă este reînnoit în fiecare iarnă. Gheața de la baza ghețarului are peste 4000 de ani. În 2005, cercetătorii au luat o bucată din gheața de bază și cu ajutorul aparatelor performante au putut descoperi cum a fost vremea în fiecare an în ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, când și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor.

Astăzi, intrarea în peșteră se face prin gura unui aven impresionant, mai exact, printr-o gaură cu un diametru de 60 metri, ce se află în mijlocul pădurii de pe marginea platoului. Pentru a vizita peștera, se coboară 48 de metri adâncime, pe scări metalice ancorate în pereți. Pe fundul avanului este pe parcursul întregului an un strat de zăpadă.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara are o singură încăpere cu dimensiunea de de 700 metri și în mijlocul acesteia se află un imens bloc de gheață. Acest bloc de gheață are un volum de 80.000 m³ cu o vechime de peste 4000 de ani. Doar o parte din peșteră este vizitabilă, restul este încă sub cercetare științifică.

Cum ajung la peștera Scărișoara?

Drumul pornește din comuna Gardă de Sus, la 32 km de Câmpeni (pe DN75). Însă, din comună există trei variante prin care se poate ajunge la peșteră. Prima variantă este reprezentată de poteca turistică marcată cu cruce roșie, lungă de 10 km, cătrumul Mununa. A doua variantă este prin valea Ordâncușei, pe drumul asfaltat, lung de 23 km. A treia și cea mai nouă cale de acces este prin Valea Gârda Seacă, unde la 2 km de la gura Urdâncușei este un drum forestier până la Ghețar lung de 12 km.